De ziua mea în Paradis – My birthday in paradise

This post is available in English too. Please scroll to the end of the post, under the romanian version and find it there. 

Este frig si plouă… nu văd marea pe geam, dar îi simt mirosul și o aud, iar asta mă ajută să îmi adun gândurile și să le trimit acolo unde mi-a rămas sufletul, în Thailanda. Va fi o postare mai lungă așa că vă rog să vă înarmați cu răbdare 🙂

Totul a început în luna Ianuarie când, cu biletele de avion pe masă, am răsfoit internetul aproape și în somn, încercând să aleg cele mai bune locuri în care să mă răsfăț. Inutil să mai spun că pentru ziua mea am vrut ceva special și inedit. Pană în urmă cu cațiva ani credeam despre mine că mă sperie necunoscutul, că sunt comodă și, oarecum, conservatoare. Cu două luni înainte să plecăm, știam deja care vor fi locurile pe care îmi doream să le vizitez și mai știam că nu îmi voi petrece ziua de naștere într-un restaurant. Ci aici:

Locul acesta se află pe pamânt 🙂 Plaja aceea micuță se numeșe Maya Bay și aparține de Arhipelagul Phi Phi, din provincia Kabi – Marea Andaman (pozele de mai sus nu-mi aparțin, dar nu am știut cum să vă arăt ansamblul 🙂 Destinația fiind aleasă, a urmat o perioadă de planificare: cum ajungem acolo fix de ziua mea, ce vom face, ce prețuri sunt etc. Tot căutând eu pe internet, am găsit “oferta vieții” 🙂 Am aflat că, deși este o zonă nelocuită, fără spații de cazare, cu posibilitatea de a o vizita doar ziua și pe repede inainte, o singură companie oferă posibilitatea de a dormi o noapte în acest peisaj idilic și nu oricum, ci pe vapor, Maya Bay Sleep Aboard.

Din acel moment, am trăit pentru asta. Pe soțul meu l-am intrebat doar dacă are încredere în mine și dacă acceptă să doarmă o noapte pe un vapor, pe punte, în sac de dormit, alături de alți 20 de oameni despre care nu știam nimic, dar care erau dornici de aceeași aventură ca și noi. Răspunsul lui fiind pozitiv, dar cu o oarecare neîncredere pe care, să recunosc, o aveam și eu, am făcut rezervarea pe internet cu două luni înainte și am așteptat. În tot acest timp, m-au frământat diverse ganduri: cu cine vom împărți un vapor pentru o noapte și langă cine vom dormi pe jos; ar putea să plouă în seara aceea și să fie frig; ar putea avea loc un tsunami sau să cadă un meteorit 🙂 și altele de acest gen 🙂

Am plecat, așadar, din Ao Nang către Phi Phi Island, o insulă foarte frumoasă, dar care a fost devastată de Tsunami in 2004. Am mers cu un feribot mare, cu aproximativ 500 de persoane. Locul de îmbarcare pe vaporul aventurii noastre era insula Phi Phi Don, cea mai mare dintre insulele Phi Phi.

O dată ajunși aici, am avut 4 ore la dispoziție să cunoaștem locul, așa că am trecut în revistă zona cea mai afectată de tsunami, am mancat, am făcut poze și am cumpărat câteva suveniruri. Vremea a fost de partea noastră, fiind o zi însorită, cu multe grade.

Mi-a atras atenția acest copac cu radacini incredibile:

Am mers la vapor și am cunoscut echipajul și membrii grupului: majoritatea pana în 40 de ani, deci eram in locul potrivit 🙂 Am plecat la ora 15:00, urmând să ne intoarcem a doua zi, la ora 10:00. Am făcut două opriri pentru snorkeling și, absorbiți cu totul de peisaj, am ajuns la Maya Bay. Imaginea care se deschidea m-a lăsat, la propriu, fără răsuflare.

Maya Bay a fost locul preferat de echipa lui Leonardo DiCaprio pentru a filma “The beach”, în anul 2000. Plaja este populară pentru scufundări și a devenit mai cunoscută după filmarea de aici.

Este o zona nelocuită, protejată, aparținând de  Departamentul de Parcuri Naționale Thailanda. Turnarea acestui film aici a presupus o ușoara modificare a ecosistemului și a stârnit câteva controverse. Echipa de filmare a nivelat plaja, modificând dunele, dar Tsunami din 2004 a remodelat-o și a readus-o la forma inițială. Interesant 🙂

Este un loc foarte vizitat, aproape oricine merge in Tailanda are ca obiectiv de vizitat plaja lui DiCaprio. Așadar, plaja aceasta este mereu aglomerată, sute de persoane vin aici zilnic, iar programul de vizitare este strict. Bărcile nu întârzie foarte mult, doar cât să faci poze și, dacă ai noroc, o baie în apa ireal de albastră, printre multe long tail boats și alături de alte câteva sute de oameni care încearcă să facă același lucru o dată cu tine.

Văzusem filmul și pe atunci nu știam că într-o seară voi admira cele mai frumoase stele de pe cel mai senin cer, din cel mai frumos loc în care am fost până acum. Da, totul la superlativ.

Când am ajuns noi, erau multe bărci cu turiști care se retrăgeau și, în 2 ore plaja era doar a noastră, compania cu care venisem acolo fiind singura  autorizată să rămână după orele 17:00 și în cursul nopții. Aveam o plajă întreagă la dispoziție și un grup foarte vesel alături de noi.

Plaja este, fara exagerare, idilică, iar echipa cu care am fost acolo a făcut totul ca noi să ne simțim excelent. Vaporul a ancorat la 100 de metri de țărm, iar noi am fost transportați la plajă cu barci cu motor. A urmat o dupa-amiză de vis, snorkeling – cu o vizibilitate maximă, corali superbi, pești de diverse culori, plimbare în zonă (plaja este destul de mică).

Mulți copaci ciudați în zonă 🙂

Dar ce spuneți de asta? (nu e mâna mea 🙂

A urmat o seară superbă, așezați pe rogojini, am avut parte de o cină adorabilă, cu mâncare Thailandeză la lumina felinarelor și în acorduri de chitară, discuții cu oameni din diferite locuri ale lumii, cu minunatele lor bucklet, o băutură locală constând din rom thailandez/vodka și coca-cola/sprite. Soțul meu mi-a pregatit o surpriză și le-a spus organizatorilor că este ziua mea și, din acel moment, am avut tratament preferențial 🙂 Am fost cea mai rasfățată, toată lumea mi-a cântat la mulți ani, am primit mai multe bucklet (fiecare aveam inclus în prețul excursiei doar unul) și Jackie, animatoarea și sufletul petrecerii, de care imi este dor, ne-a rezervat unul dintre cele mai bune locuri de dormit pe vapor, pe punte, evident, dar într-o zonă aflată la adapostul vântului. A fost o petrecere magnifică.

Seara s-a încheiat cu snorkeling, dar a fost o experiență unică: am înotat, la fel ca DiCaprio în filmul lui,  cu plankton,  organisme marine care plutesc în apă  și care pot fi observate doar atunci când sunt adunate într-un loc. Noaptea strălucesc și se văd ca niște luminițe albastru neon, mii de astfel de luminițe, doar când se agită apa din jurul lor. Era ca un vis. Noi eram toți în apă, la 12 noaptea, iar în jurul nostru se vedeau urme de lumină albastră, toți cu echipamentul de snorkeling eram cu capetele sub apă, admirând priveliștea de aproape. Asta a fost ceva feeric, credeam că visez. Cu greu am ieșit din apă și ne-am îndreptat spre locurile de dormit. Așa cum, probabil, vă imaginați, a fost o noapte scurtă, dar, cu siguranță, una dintre cele mai frumoase din viața mea. Dormeam sub cerul liber, admirând stelele, legănați de mare, într-o liniște umbrită doar de zgomotul valurilor care se spărgeau lângă noi si sub noi, într-o adiere de vânt, care spre dimineață s-a întețit ușor, dar sacii noștri de dormit și-au făcut treaba 🙂

La un moment dat am început să ne amuzăm de faptul că un băiat din grup, care dormea aproape de noi, avea plancton lipit de păr, stralucea atât de frumos 🙂 Am adormit ultima și m-am trezit prima, la ora 4,30 dimineața. Începea să răsară soarele. Doamne, ce priveliște incredibilă era… dimineața, o plajă superbă în fața noastră, o liniște asurzitoare și mulți oameni care dormeau în jurul meu… Am fost fericită să mă bucur de acest peisaj virgin la începutul unei zile, apoi s-au trezit toți, am mers din nou pe plajă, am făcut poze, am luat micul dejun și… înapoi către casă.

Nu știu cum sa vă transmit mai bine ceea ce am simțit în acea seară, a fost modul perfect de a petrece schimbarea prefixului. Aventura asta se întâmplă o dată în viață. Mi-aș dori să repet asta, pe de alta parte, aș vrea să rămân cu seara aceea în minte, nu știu dacă aș vrea să o suprapun cu o alta… 🙂

Ce spuneți, ați vrea să încercați asta? Eu vă recomand să nu ezitați, rămân niște amintiri extraordinare, nici cele mai performante aparate de fotografiat nu redau frumusețea unei astfel de experiențe, sub toate aspectele ei.

Data viitoare revin cu impresii din Bangkok, pentru că la întoarcerea spre casă l-am vizitat, pentru câteva zile. Vă îmbrățișez.

“Articol înscris în concursul Thailanda, Te Iubesc! organizat de KLM România, în colaborare cu Tedoo.ro și T.A.T. Balkans“.

[…Eng…]

My birthday in Paradise

It’s cold and it’s raining … I don’t see the sea on the window but I smell and hear it, and this helps me gather my thoughts and send them where my soul is in Thailand. It will be a longer post so please, be patient.

It all started in January when, with airplane tickets on my desk, I browsed the internet even when I was sleeping, trying to choose the best places to indulge me. Needless to say that for my birthday I wanted something special and unusual. A few years ago I thought the unknown was scaring me, that I was comfortable and somewhat conservative. Two months before we left, we already knew what places I wanted to visit and I knew I would not spend my birthday in a restaurant. But here:

This place is on the ground. This small beach is called Maya Bay and belongs to the Phi Phi Archipelago in Kabi Province – the Andaman Sea (the pictures above do not belong to me, but I did not know how to show you the ensemble). Destination being chosen, it followed a planning period: how do we get there for my birthday, what we will do, what prices are etc. Keeping searching on the internet, I found the “offer of my life”. I found out that although it is an uninhabited area without accommodation, with the possibility to visit it only a day and a short while ago, only one company offers the opportunity to sleep one night in this idyllic landscape and not anyway, but on the boat, Maya Bay Sleep Aboard.

From that moment on, I lived for that. I only asked my husband if he trusted me and if he would accept sleeping on a ship, on the deck, in a sleeping bag, along with another 20 people I didn’t know a thing but who were keen on the same adventure like us. His response was positive, but with some distrust of which, I had to admit it, I made the reservation on the Internet two months before and I waited. Throughout this time, various thoughts have struck me: whom we will share a ship for a night and who will sleep on the floor with; it might rain that night and be cold; there could be a tsunami or a meteorite fall and others like this.

So I left Ao Nang to Phi Phi Island, a very beautiful island that was devastated by tsunami in 2004. We went with a large ferry with about 500 people. The place of boarding on our boat was Phi Phi Don Island, the largest of Phi Phi islands.

Once here, we had 4 hours to get to know the place, so I reviewed the area most affected by the tsunami, ate, took pictures and bought some souvenirs. The weather was on our side, being a sunny day with high temperatures.

I went to the boat and I met the crew and its group members: most of them younger than 40 years old, so I was in the right place. We left at 15:00 and we were about to return the next day at 10:00. We made two stops for snorkeling and, absorbed by the scenery, I reached Maya Bay. The opening landscape left me, literarily, breathless.

Maya Bay was the favorite spot for Leonardo DiCaprio’s team to film “The Beach” in 2000. The beach is popular for diving and became more famous after shooting here.

It is an uninhabited, protected area belonging to the Department of National Parks of Thailand. Casting this film here implied a slight change in the ecosystem and sparked controversy. The shooting team leveled the beach, modifying the dunes, but tsunami in 2004 has remodeled it and brought it back to its original form. That’s interesting!

It is a very visited place, almost everyone who goes to Thailand has as objective to visit DiCaprio’s beach. So, this beach is always crowded, hundreds of people come here daily, and the visit schedule is strict. Boats don’t delay much, just to take pictures and, if you’re lucky, a bath in unreal blue water, among many long tail boats and along with several hundreds of people trying to do the same thing as you.

I had seen the movie and at that time I didn’t know that one evening I would admire the most beautiful stars on the sunniest sky, from the nicest place I have ever been. Yes, everything was at superlative.

When we arrived, there were many touring boats that were retreating, and in 2 hours the beach was only ours, the company with which we had arrived there was the only one allowed to stay after 17:00 and during the night. We had a whole beach and a very cheerful group with us.

The beach is idyllic without exaggeration, and the team we’ve been there has done everything it could to feel great. The boat was anchored 100 meters from the shore, and we were transported to the beach with motor boats. A dreaming afternoon followed: snorkeling with maximum visibility: superb corals, fish of various colors, walk in the area (the beach is quite small).

A gorgeous evening followed, sitting on the mats, having an adorable dinner, Thai food in the light of lanterns and guitar tunes, discussions with people from different places around the world, their lovely bucklet, a local drink consisting of Thai rum/vodka and coca-cola/sprite. My husband made me a surprise and told the organizers that it was my birthday and from that moment on I had a preferential treatment. I was the most spooky, everybody sang Happy Birthday to me, I got many bucklet (there was only one included in the trip price) and Jackie, the host and soul of the party, who I’m missing, reserved for us one of the best sleeping places on the ship, on the deck, of course, but in an area tt the shelter of the wind. It was a magnificent party.

The evening ended with snorkeling, but it was a unique experience: I swam, just like DiCaprio in his film, sour ended by plankton, marine organisms floating in the water that can only be seen when they are gathered together. At night they shine and look like neon blue lights, thousands of such lights, only when the water around them waves. It was like a dream. We were all in the water at midnight, and there were blue light marks around us, all with snorkeling equipment, heads under water, admiring the close-up view. That was a pretty thing, I thought I was dreaming. We hardly got out of the water and headed for sleeping places. As you probably imagine, it was a short night, but certainly one of the most beautiful in my life. I was asleep under the open sky, admiring the stars hanging from the sea, in a silence disturbed just by the sounds of the waves breaking down nearby and below us, in a breeze of wind that gently increased in the morning, but our sleeping bags did the job.

At one point we began to amuse ourselves that a boy from the group who slept near us had a plankton stuck to his hair, shining so beautifully. I fell asleep last and woke up first at 4:30 in the morning. The sun began to rise. God, how incredible the view was … morning, a beautiful beach in front of us, deafening silence and many people sleeping around me … I was happy to enjoy this virgin landscape at the beginning of a day, then everyone woke up, we all went back to the beach, took pictures, had breakfast and … back to the hotel.

I don’t know how to communicate better what I felt that night; it was the perfect way to spend my birthday. This adventure happens once in a lifetime. I would like to repeat this; on the other hand, I’d like to keep that night in my mind, I don’t know if I want to compare it with another.

What do you say? Would you like to try this? I recommend you not to hesitate, there are remarkable memories, and the best cameras can’t render the beauty of such an experience in all its aspects.

Next time I’ll come back with impressions from Bangkok, because on our way back home I’ve visited it for a few days. Hugs.

Article sent to I love you, Thailand! Organized by KLM Romania in collaboration with Tedoo.ro and T.A.T. Blkans.